A recent study[1] showed that fake news spread about ten times faster than true news. While information travels online at head-twirling speed, mass panic control in emergency times becomes a real challenge. In light of the Covid-19 fake news which stirred the waters on social media, the World Health Organisation (WHO) coined the term ‘infodemic’: it encompasses the abundance of Covid-19 related news of questionable veracity, informative value and usefulness.
Against this background, legislative intervention in fighting fake news became mandatory.
1. What is fake news?
Fake news is a fast-evolving concept, constantly adapting to communication technology advancements and hard to fit into a pattern-definition. Broadly, it encompasses false stories that appear to be news, spread on the internet or using other media, usually created to influence political views or as a joke[2]; any incorrect information created intentionally under the guise of a fact[3].
2. Potential remedies?
Parting point – the Romanian Constitution. Public authorities, as well the media – both public and private – must ensure transmission of correct information to the public at large.
Emergency measures – the Presidential Decree. Based on the above, the Covid-19 panic called for state intervention. As such, the Presidential Decree No. 195/ 2020 instituting the emergency state in Romania (the Presidential Decree) also set forth new rules meant to tackle fake news:
- If Covid-19 related fake news is disseminated via the media and in the online environment, public authorities step in to ensure the public is being correctly and objectively informed.
- The National Authority for Management and Regulation in Communications of Romania (ANCOM) can order web hosting providers and content providers alike to immediately curb content transmission or content storage (by way of at source removal), if such content promotes fake news regarding the Covid-19 evolution and ensuing prevention and protection measures. Providers must also inform users of such measure.
- If at source removal is not feasible, the electronic communication networks providers must, by order of the ANCOM, immediately block access to such content and inform users. Importantly, this blocking obligation may also extend over content transmitted/ generated by hosting providers and content providers not falling under Romanian jurisdiction, if made accessible to Romanian users.
Fake news analysis – the mechanism. Pursuant to a press statement issued by the Ministry of Internal Affairs (MAI), the Strategic Communication Group (SCG) is the authority entrusted with fake news detection. Based on its analysis, the Ministry of Internal Affairs orders deactivation of the online publication. The order is then implemented via ANCOM decision. MAI clarified that such measure will not impact reputed press entities, whose identity is well-known and which have been cooperating with the authorities. A case by case analysis will be performed; the measures will target publications which are guilty of (i) systematic and deliberate publication of baseless content, overlooking the obligation to correctly and objectively inform the public, or (ii) blatant misinformation actions, aimed at creating havoc and panic. Also, prior open dialogue with the representatives of the publication (if identifiable) is mandatory.
Things are moving fast – the first case. A precedent already exists: the website www.stiridemoment.ro was deactivated. The SCG’s analysis concluded that (i) the website generated fake news by out-of-context, truncated compilations of baseless content taken from various unreliable sources, coupled with alarmist, unconnected headlines (e.g., the Government prepares a secret mass repatriation operative for Romanian immigrants, all supermarkets will be closed effective next week); (ii) such content may prompt inadequate social behaviour, disproportionate to the real situation; and also (iii) the website had no concrete identity and no contact persons were identified. By the time we are writing these lines, total/ partial blocking is also being considered regarding two additional websites (i.e., breackingnews.xyz, and bpnews.ro respectively).
Pre-existing measures – criminal liability. Under certain conditions, fake news may also amount to a criminal offence. In this respect, the Criminal Code provides that dissemination, irrespective of means, of news, data, fake information or fake documents, in full knowledge of their falsehood, if national security is thus endangered, is punished by imprisonment of one to five years. Entities may also be the subject of this criminal offence, if committed in the exercise of their business object, in their interest or on their behalf.
The punishment for entities is a criminal fine computed by multiplying (i) the number of fine-days set by the court (considering severity of the infringement), ranging from 120 to 240 days, with (ii) the amount/ day of the fine, set by the court (based on economic criteria, such as the turnover of the company), ranging from Lei 100 to 5,000. Criminal liability may be aggravated whenever the crime was committed for pecuniary benefits, by elevating the fine-days number by a third (yet without exceeding the overall maximum of 600 fine-days). In addition, it may also attract an ancillary punishment, such as suspension of activity, closure of a working unit of even dissolution of the entity.
This criminal provision underwent constitutional challenge, examining its compatibility with press’ freedom of expression. The Constitutional Court stated that[4] (i) the offence is not confined to solely the press (despite it being the most common vehicle) and (ii) it does not threaten journalistic freedom, since its scope is not to punish mere publication of unverifiable information/ information of uncertain veracity, but information published while fully knowing/ accepting its falsehood.
CNA Recommendations and administrative liability. By a set of instructions published on 16 March 2020, the National Audiovisual Council (CNA) emphasised the audio-visual media’s obligation to provide fair, correct and accurate information, without the intention of truth misrepresentation. The underlying recommendation was to only quote trustworthy sources and solemnly observe professional deontology.
Broadly, the above are a mere restatement of pre-existing regulations[5]. Non-observance of these rules may trigger administrative liability as per the Audiovisual Law No. 504/2002: absent remedial actions taken upon CNA’s initial warning, the media entity risks an administrative fine ranging from Lei 5,000 to 100,000.
3. Afterword
Exceptional times call for exceptional measures. To conclude, it is the State’s responsibility to ensure a fair balance between fake news control and fundamental human rights (of which, freedom of speech); yet, we can all agree that emergency may entail stricter prevention measures. In the meanwhile, the United Nations Organisation and Human Rights Watch recommended all states not to use the emergency state as an excuse to impose measures which confine human rights, without a prior justification and explanation brought to the public.
[1] Science Magazine Study (2018), available here.
[2] The Cambridge Dictionary
[3] Phenomenon of Fake News, Paulina Pasławska, Anna Popielska-Borys, available here.
[4] The Romanian Constitutional Court’s Decision No. 273 of 20 December 2000
[5] See the National Audiovisual Council’s Decision No. 220 of 24 February 2011, especially Article
*This ePublication is provided by Radu Taracila Padurari Retevoescu SCA and is for information purposes only. It does not constitute legal advice or an offer for legal services. The distribution of this document does not create an attorney − client relationship. If you require advice on any of the matters raised in this document, please call your usual contact at Radu Taracila Padurari Retevoescu SCA at +40 31 405 7777.
Combaterea infodemiei. Toleranță zero împotriva știrilor false
Un studiu recent[1] ne arată că știrile false se răspândesc de zece ori mai repede decât cele adevărate. În timp ce informațiile circulă online la viteze amețitoare, controlul panicii populației în situații excepționale devine o adevărată provocare. În contextul știrilor false privind Covid-19 care au agitat apele pe rețelele de socializare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a creat conceptul de „infodemie”: acesta reunește abundența de știri legate de Covid-19 de o discutabilă veridicitate, valoare informativă ori utilitate.
În acest context, intervenția legislativă în lupta împotriva știrilor false a devenit o necesitate.
1. Ce înseamnă fake news?
Fake news este un concept viu, ce evoluează pe zi ce trece și se adaptează din mers la progresele din domeniul comunicațiilor electronice, fiind astfel dificil de încadrat într-o definiție rigidă. În sens larg, desemnează informații false cu aparență de știri, răspândite pe internet sau prin alte rețele media, create în general pentru a influența opiniile politice sau sub formă de glumă[2]; orice informație inexactă creată intenționat pornind de la un fapt[3].
2. Care sunt potențialele remedii?
Premisă – Constituția României. Autoritățile publice, ca și mijloacele de informare în masă – în egală măsură, publice și private – sunt obligate să asigure transmiterea corectă a informațiilor către public.
Măsuri de urgență – Decretul Prezidențial. În acest context, panica generată de Covid-19 a făcut necesară intervenția legislativă. Ca urmare, Decretul Prezidențial nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (Decretul Prezidențial) a stabilit, de asemenea, noi reguli menite să combată fenomenul fake news:
- Dacă știrile false legate de Covid-19 sunt difuzate prin intermediul mijloacelor de informare în masă și în mediul online, autoritățile publice intervin și iau măsuri pentru a se asigura că publicul este informat corect și obiectiv.
- Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) poate dispune ca furnizorii de servicii de găzduire și furnizorii de conținut să întrerupă imediat transmiterea într-o rețea de comunicații electronice sau stocarea conținutului (prin eliminare la sursă), dacă acest conținut promovează știri false cu privire la evoluția Covid-19 și la măsurile de protecție și prevenire. Furnizorii trebuie să informeze utilizatorii cu privire la dispunerea unor astfel de măsuri.
- În cazul în care eliminarea la sursă nu este fezabilă, furnizorii de rețele de comunicații electronice sunt obligați, la decizia motivată a ANCOM, să blocheze imediat accesul la respectivul conținut și să informeze utilizatorii. Important de menționat este că obligația de a bloca accesul poate fi extinsă și cu privire la conținutul transmis/ generat de furnizori de servicii de găzduire/ conținut care nu se află sub jurisdicția legislației naționale, dacă respectivul conținut este accesibil utilizatorilor români.
Analiza asupra fake news – care este mecanismul? Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Grupul de Comunicare Strategică (GCS) este entitatea competentă să depisteze știrile false. În baza analizei GCS, Ministerul Afacerilor Interne emite dispoziția referitoare la dezactivarea publicațiilor online. Acest ordin este apoi implementat prin intermediul unei decizii emise de ANCOM. Totodată, MAI a clarificat că o astfel de măsură nu aducă atingere instituțiilor de presă recunoscute la nivelul opiniei publice, a căror identitate este cunoscută și cu care autoritățile se află într-un raport de colaborare permanent. Analiza se va efectua de la caz la caz; măsurile vor viza publicațiile care se fac vinovate de (i) prezentarea sistematică și deliberată a unor informații fără suport real, încălcând astfel obligația de a informa în mod corect și obiectiv publicul, sau (ii) acțiunile flagrante de dezinformare care au scopul de a induce panică. De asemenea, un dialog prealabil deschis cu reprezentanții publicației (dacă aceștia pot fi identificați) este obligatoriu.
Lucrurile se mișcă rapid – primul caz. Există deja un precedent: website-ul www.stiridemoment.ro a fost deja dezactivat. Analiza GCS a arătat că (i) website-ul generează știri false prin selecția și preluarea trunchiată a informațiilor fără suport real din diverse surse ce nu prezintă încredere, combinată cu titluri alarmiste, fără legătură cu conținutul articolului (e.g. Guvernul pregătește în secret o mega-operațiune de aducere în țară a unor români din mai multe țări, sau Se închid de luni Kaufland, Auchan, Metro, Carrefour și Lid); (ii) un astfel de conținut poate genera comportamente sociale neadecvate și disproporționate cu situația reală și (iii) website-ul nu are identitate concretă și nu au putut fi identificate persoane de contact. La momentul la care scriem aceste rânduri, blocarea parțială/ totală este de asemenea luată în considerare și în ceea ce privește alte două website-uri (i.e., breackingnews.xyz, respectiv bpnews.ro).
Măsuri pre-existente – răspunderea penală. În anumite condiții, răspândirea de știrile false poate fi considerată infracțiune. În acest sens, Codul penal prevede că răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani. Și persoana juridică poate fi acuzată de săvârșirea infracțiunii, dacă este comisă în realizarea obiectului de activitate, în interesul ori în numele acesteia.
Pedeapsa aplicabilă persoanei juridice este amenda penală, cuantumul acesteia fiind stabilit prin înmulțirea (i) numărului de zile-amendă stabilit de instanță (pe baza gravității încălcării), ce poate fi cuprins între 120 și 240 de zile, cu (ii) cuantumul corespunzător unei zile-amendă, stabilit de instanță (pe baza unor criterii economice, precum cifra de afaceri), fiind cuprins între 100 și 5.000 de RON. Răspunderea penală poate fi agravată atunci când s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, prin majorarea numărului de zile-amendă cu o treime (cu respectarea numărului maxim general prevăzut de 600 de zile-amendă). Adițional, pot fi aplicate și pedepse complementare, precum suspendarea activității, închiderea unor puncte de lucru, sau chiar dizolvarea persoanei juridice.
Această infracțiune a făcut obiectul unei excepții de neconstituționalitate, examinându-se compatibilitatea sa cu libertatea de exprimare a presei. Curtea Constituțională a stabilit că[4] (i) infracțiunea nu are în vedere în mod exclusiv presa (deși presa este unul din principalele mijloace de distribuire a informațiilor) și (ii) această reglementare nu constituie o amenințare la adresa libertății presei, e vreme ce scopul său nu este acela de a sancționa publicarea unor informații a căror autenticitate nu a putut fi cunoscută, ci informațiile publicate știind/ acceptând caracterul fals al acestora.
Recomandările CNA și răspunderea administrativă. Prin intermediul instrucțiunilor publicate în 16 martie 2020, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a subliniat obligația furnizorilor de servicii media audiovizuale de a furniza informații clare și corecte, fără intenția de a denatura adevărul. Recomandarea principală este aceea de a se difuza doar informații preluate din surse oficiale și de încredere, respectându-se cu strictețe regulile deontologice.
Aceste instrucțiuni nu reprezintă decât reiterarea unor obligații din pre-existente[5]. Nerespectarea acestor reguli poate atrage răspunderea administrativă conform Legii Audiovizualului nr. 504/2002: în cazul în care neregulile nu sunt remediate în urma notificării transmise de CNA, furnizorii și distribuitorii de servicii media riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 100.000 de RON.
3. Concluzie
Situațiile excepționale cer măsuri excepționale. Concluzionând, este responsabilitatea statului de a asigura un just echilibru între controlul răspândirii știrilor false și respectarea drepturilor fundamentale ale omului (între care și libertatea de exprimare); cu toate acestea, putem fi cu toții de acord că o stare de urgență poate determina și necesitatea instituirea unor măsuri mai stricte de prevenție. În această perioadă, Organizația Națiunilor Unite și Human Rights Watch au recomandat tuturor statelor să nu folosească starea de urgență drept pretext pentru a impune măsuri care aduc atingere drepturilor omului, fără o justificare prealabilă și o explicație oferită publicului.
[1] Studiul Science Magazine (2018), disponibil aici.
[2] Dicționarul Cambridge.
[3] Phenomenon of Fake News, Paulina Pasławska, Anna Popielska-Borys, disponibil aici.
[4] Decizia Curții Constituționale nr. 273 din 20 decembrie 2000.
[5] A se vedea Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220 din 24 februarie 2011, în special art. 65.
*Această ePublicație este furnizată de Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA în scop exclusiv de informare și nu reprezintă asistență juridică sau o ofertă pentru acordarea de asistență juridică. Distribuirea acestui document nu dă naștere unei relații avocat-client. În cazul în care doriți să solicitați asistență juridică cu privire la oricare dintre aspectele analizate în acest document, vă rugăm să vă adresați persoanei obișnuite de contact în cadrul Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA la +40 31 405 7777.
