Un studiu recent[1] ne arată că știrile false se răspândesc de zece ori mai repede decât cele adevărate. În timp ce informațiile circulă online la viteze amețitoare, controlul panicii populației în situații excepționale devine o adevărată provocare. În contextul știrilor false privind Covid-19 care au agitat apele pe rețelele de socializare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a creat conceptul de „infodemie”: acesta reunește abundența de știri legate de Covid-19 de o discutabilă veridicitate, valoare informativă ori utilitate.
În acest context, intervenția legislativă în lupta împotriva știrilor false a devenit o necesitate.
1. Ce înseamnă fake news?
Fake news este un concept viu, ce evoluează pe zi ce trece și se adaptează din mers la progresele din domeniul comunicațiilor electronice, fiind astfel dificil de încadrat într-o definiție rigidă. În sens larg, desemnează informații false cu aparență de știri, răspândite pe internet sau prin alte rețele media, create în general pentru a influența opiniile politice sau sub formă de glumă[2]; orice informație inexactă creată intenționat pornind de la un fapt[3].
2. Care sunt potențialele remedii?
Premisă – Constituția României. Autoritățile publice, ca și mijloacele de informare în masă – în egală măsură, publice și private – sunt obligate să asigure transmiterea corectă a informațiilor către public.
Măsuri de urgență – Decretul Prezidențial. În acest context, panica generată de Covid-19 a făcut necesară intervenția legislativă. Ca urmare, Decretul Prezidențial nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (Decretul Prezidențial) a stabilit, de asemenea, noi reguli menite să combată fenomenul fake news:
- Dacă știrile false legate de Covid-19 sunt difuzate prin intermediul mijloacelor de informare în masă și în mediul online, autoritățile publice intervin și iau măsuri pentru a se asigura că publicul este informat corect și obiectiv.
- Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) poate dispune ca furnizorii de servicii de găzduire și furnizorii de conținut să întrerupă imediat transmiterea într-o rețea de comunicații electronice sau stocarea conținutului (prin eliminare la sursă), dacă acest conținut promovează știri false cu privire la evoluția Covid-19 și la măsurile de protecție și prevenire. Furnizorii trebuie să informeze utilizatorii cu privire la dispunerea unor astfel de măsuri.
- În cazul în care eliminarea la sursă nu este fezabilă, furnizorii de rețele de comunicații electronice sunt obligați, la decizia motivată a ANCOM, să blocheze imediat accesul la respectivul conținut și să informeze utilizatorii. Important de menționat este că obligația de a bloca accesul poate fi extinsă și cu privire la conținutul transmis/ generat de furnizori de servicii de găzduire/ conținut care nu se află sub jurisdicția legislației naționale, dacă respectivul conținut este accesibil utilizatorilor români.
Analiza asupra fake news – care este mecanismul? Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Grupul de Comunicare Strategică (GCS) este entitatea competentă să depisteze știrile false. În baza analizei GCS, Ministerul Afacerilor Interne emite dispoziția referitoare la dezactivarea publicațiilor online. Acest ordin este apoi implementat prin intermediul unei decizii emise de ANCOM. Totodată, MAI a clarificat că o astfel de măsură nu aducă atingere instituțiilor de presă recunoscute la nivelul opiniei publice, a căror identitate este cunoscută și cu care autoritățile se află într-un raport de colaborare permanent. Analiza se va efectua de la caz la caz; măsurile vor viza publicațiile care se fac vinovate de (i) prezentarea sistematică și deliberată a unor informații fără suport real, încălcând astfel obligația de a informa în mod corect și obiectiv publicul, sau (ii) acțiunile flagrante de dezinformare care au scopul de a induce panică. De asemenea, un dialog prealabil deschis cu reprezentanții publicației (dacă aceștia pot fi identificați) este obligatoriu.
Lucrurile se mișcă rapid – primul caz. Există deja un precedent: website-ul www.stiridemoment.ro a fost deja dezactivat. Analiza GCS a arătat că (i) website-ul generează știri false prin selecția și preluarea trunchiată a informațiilor fără suport real din diverse surse ce nu prezintă încredere, combinată cu titluri alarmiste, fără legătură cu conținutul articolului (e.g. Guvernul pregătește în secret o mega-operațiune de aducere în țară a unor români din mai multe țări, sau Se închid de luni Kaufland, Auchan, Metro, Carrefour și Lid); (ii) un astfel de conținut poate genera comportamente sociale neadecvate și disproporționate cu situația reală și (iii) website-ul nu are identitate concretă și nu au putut fi identificate persoane de contact. La momentul la care scriem aceste rânduri, blocarea parțială/ totală este de asemenea luată în considerare și în ceea ce privește alte două website-uri (i.e., breackingnews.xyz, respectiv bpnews.ro).
Măsuri pre-existente – răspunderea penală. În anumite condiții, răspândirea de știrile false poate fi considerată infracțiune. În acest sens, Codul penal prevede că răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani. Și persoana juridică poate fi acuzată de săvârșirea infracțiunii, dacă este comisă în realizarea obiectului de activitate, în interesul ori în numele acesteia.
Pedeapsa aplicabilă persoanei juridice este amenda penală, cuantumul acesteia fiind stabilit prin înmulțirea (i) numărului de zile-amendă stabilit de instanță (pe baza gravității încălcării), ce poate fi cuprins între 120 și 240 de zile, cu (ii) cuantumul corespunzător unei zile-amendă, stabilit de instanță (pe baza unor criterii economice, precum cifra de afaceri), fiind cuprins între 100 și 5.000 de RON. Răspunderea penală poate fi agravată atunci când s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, prin majorarea numărului de zile-amendă cu o treime (cu respectarea numărului maxim general prevăzut de 600 de zile-amendă). Adițional, pot fi aplicate și pedepse complementare, precum suspendarea activității, închiderea unor puncte de lucru, sau chiar dizolvarea persoanei juridice.
Această infracțiune a făcut obiectul unei excepții de neconstituționalitate, examinându-se compatibilitatea sa cu libertatea de exprimare a presei. Curtea Constituțională a stabilit că[4] (i) infracțiunea nu are în vedere în mod exclusiv presa (deși presa este unul din principalele mijloace de distribuire a informațiilor) și (ii) această reglementare nu constituie o amenințare la adresa libertății presei, e vreme ce scopul său nu este acela de a sancționa publicarea unor informații a căror autenticitate nu a putut fi cunoscută, ci informațiile publicate știind/ acceptând caracterul fals al acestora.
Recomandările CNA și răspunderea administrativă. Prin intermediul instrucțiunilor publicate în 16 martie 2020, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a subliniat obligația furnizorilor de servicii media audiovizuale de a furniza informații clare și corecte, fără intenția de a denatura adevărul. Recomandarea principală este aceea de a se difuza doar informații preluate din surse oficiale și de încredere, respectându-se cu strictețe regulile deontologice.
Aceste instrucțiuni nu reprezintă decât reiterarea unor obligații din pre-existente[5]. Nerespectarea acestor reguli poate atrage răspunderea administrativă conform Legii Audiovizualului nr. 504/2002: în cazul în care neregulile nu sunt remediate în urma notificării transmise de CNA, furnizorii și distribuitorii de servicii media riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 100.000 de RON.
3. Concluzie
Situațiile excepționale cer măsuri excepționale. Concluzionând, este responsabilitatea statului de a asigura un just echilibru între controlul răspândirii știrilor false și respectarea drepturilor fundamentale ale omului (între care și libertatea de exprimare); cu toate acestea, putem fi cu toții de acord că o stare de urgență poate determina și necesitatea instituirea unor măsuri mai stricte de prevenție. În această perioadă, Organizația Națiunilor Unite și Human Rights Watch au recomandat tuturor statelor să nu folosească starea de urgență drept pretext pentru a impune măsuri care aduc atingere drepturilor omului, fără o justificare prealabilă și o explicație oferită publicului.
[1] Studiul Science Magazine (2018), disponibil aici.
[2] Dicționarul Cambridge.
[3] Phenomenon of Fake News, Paulina Pasławska, Anna Popielska-Borys, disponibil aici.
[4] Decizia Curții Constituționale nr. 273 din 20 decembrie 2000.
[5] A se vedea Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220 din 24 februarie 2011, în special art. 65.
*Această ePublicație este furnizată de Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA în scop exclusiv de informare și nu reprezintă asistență juridică sau o ofertă pentru acordarea de asistență juridică. Distribuirea acestui document nu dă naștere unei relații avocat-client. În cazul în care doriți să solicitați asistență juridică cu privire la oricare dintre aspectele analizate în acest document, vă rugăm să vă adresați persoanei obișnuite de contact în cadrul Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA la +40 31 405 7777.
