Situația actuală, generată de epidemia de COVID-19, a impus limitări stricte ale interacțiunii umane în majoritatea sectoarelor de activitate. Activitatea instanțelor judecătorești nu face nici ea excepție, dat fiind faptul că instanțele și-au limitat în mod semnificativ activitatea atât înainte, cât și după instituirea stării de urgență (din 16 martie 2020).
Decretul Președintelui României privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (Decretul) impune reguli noi cu impact și asupra activității instanțelor judecătorești, reguli pe care le prezentăm în cele ce urmează.
1. Regula generală: suspendarea activității de judecată și a termenelor de prescripție și decădere. Ca regulă generală, toate litigiile civile (însemnând, printre altele, litigii comerciale, litigii fiscale, litigii administrative sau litigii privind dreptul familiei), precum și procesele penale, se suspendă de plin drept pe perioada stării de urgență. Totuși, în această perioadă, anumite aspecte procedurale pot fi efectuate, precum redactarea și comunicarea hotărârilor (într-o astfel de situație, în mod excepțional, termenul pentru exercitarea căii de atac va începe să curgă după încetarea stării de urgență, și nu de la comunicarea hotărârii instanței). Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată perioada stării de urgență instituite prin Decret.
Excepția: cauzele de urgență deosebită. Pe perioada stării de urgență, instanțele de judecată își vor continua activitatea în ceea ce privește cauzele considerate de urgență deosebită. Înalta Curte de Casație și Justiție (pentru cauzele de competența acesteia) și Curțile de Apel (pentru cauzele de competența acestora și a celor de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială) vor stabili liste cu acele cauze care pot fi considerate de urgență deosebită, atât în materie civilă, cât și în materie penală. Consiliul Superior al Magistraturii a emis o hotărâre menită să asigure o aplicare cât mai unitară a conceptului de cauze de urgență deosebită, statuând că acesta va include acele cauze care sunt apte a genera o pagubă iminentă, însemnată și care nu s-ar putea repara ori a cărei reparare ar fi dificilă pe viitor.
În baza actelor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Curtea de Apel București, tragem concluzia că noțiunea de cauze de urgență deosebită acoperă, printre altele: (i) ordonanțele președințiale; (ii) conflictele de competență; (iii) cererile privind suspendarea executării hotărârilor în materie civilă și (iv) cauzele ce pot fi soluționate fără citarea părților.
2. Aspecte procedurale: citare, ședințe de judecată și comunicări
- Pe perioada stării de urgență, instanțele pot cita părțile cu mai puțin de 5 zile înainte de termenul de judecată (având posibilitatea de a stabili și ore de citare diferite în cadrul aceleiași ședințe), pot acorda termene scurte, chiar de la o zi la alta sau pot organiza ședințele de judecată prin intermediul sistemelor de videoconferință.
- Instanțele utilizează, în acest moment, doar mijloace de comunicare electronică, comunicând cu părțile fie prin telefon, fie prin e-mail. De asemenea, acestea solicită depunerea oricăror documente prin mijloace de comunicare la distanță, precum fax sau e-mail.
*Această ePublicație este furnizată de Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA în scop exclusiv de informare și nu reprezintă asistență juridică sau o ofertă pentru acordarea de asistență juridică. Distribuirea acestui document nu dă naștere unei relații avocat-client. În cazul în care doriți să solicitați asistență juridică cu privire la oricare dintre aspectele analizate în acest document, vă rugăm să vă adresați persoanei obișnuite de contact în cadrul Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA la +40 31 405 7777.
