Codul fiscal și Codul de procedură fiscală – modificări masive adoptate de Camera Deputaților

Prin cele două acte normative se aduc o serie de modificări în ceea ce privește Codul fiscal și Codul de procedură fiscală. În materia procedurii fiscale, modificările sunt de natură să ofere contribuabililor un cadru legislativ mai eficient în ceea ce privește soluționarea contestațiilor administrative, normele nou adoptate având vocația de a conduce la o mai echitabilă soluționare a disputei încă din etapa administrativă. O altă modificare binevenită este adăugarea în Codul fiscal a unor norme care reglementează consolidarea fiscală în materia impozitului pe profit, aceste dispoziții legale oferind opțiunea impozitării grupului fiscal, astfel cum acesta este definit prin aceleași norme nou introduse. De asemenea, este eliminată situația în care se continuă inspecția fiscală și după sesizarea organelor de cercetare penală pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Codul fiscal

  • Adăugarea unui nou capitol referitor la reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit. Aceste noi dispoziții legale reglementează impozitarea grupului fiscal, a cărui definiție se regăsește de asemenea în dispozițiile nou introduse.
  • Prevederi suplimentare cu privire la conceptul de „loc al conducerii efective” reglementat la art. 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru persoanele juridice nerezidente înregistrate într-un stat cu care România a încheiat o Convenție de evitare a dublei impuneri, potrivit legislației acelui stat, dar care sunt controlate și gestionate din România.

Codul de procedură fiscală 

  • Stipularea expresă a faptului că persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent vor răspunde, în subsidiar, și cu bunurile aflate în patrimoniul personal, în măsura în care, în cadrul procedurii de executare silită, bunurile din patrimoniul de afectațiune se vor dovedi insuficiente pentru satisfacerea integrală a obligațiilor datorate ca urmare a exercitării activității. Anterior modificării, aceste prevederi erau stipulate în mod expres doar pentru persoanele care desfășoară profesii liberale (ex. avocați, notari etc). 
  • Reglementarea anumitor situații specifice în baza cărora contribuabilul are dreptul de a formula cerere de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației, ca și etapă prealabilă inițierii procedurilor judiciare (de exemplu, dacă anterior sau ulterior emiterii deciziei de către structura de soluționare a contestației se adoptă o hotărâre judecătorească a Înaltei Curți de Casație şi Justiție a României pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept, fie un recurs în interesul legii care dictează o anumită practică judiciară pentru problematica supusă analizei, diferită de cea din decizia de soluționare a contestației).
  • Introducerea unor noi cazuri de nulitate a actului administrativ fiscal, de exemplu în ipoteza în care organul fiscal nu respectă considerentele deciziei de soluționare a contestației în cazul emiterii unui nou act administrativ fiscal, în temeiul art. 279 alin. (3) din Codul de procedură fiscal.
  • Soluționarea contestațiilor administrative a fost delegată către Ministerul Finanțelor Publice, având drept consecință faptul că direcțiile de soluționare a contestațiilor existente la nivelul ANAF vor fi preluate în cadrul MFP. Această modificare are rolul de a asigura o imparțialitate mai accentuată în procesul de soluționare, având în vedere că, în practică, structurile de specialitate din cadrul ANAF resping într-o proporție semnificativă contestațiile administrative formulate de către contribuabili împotriva actelor administrativ- fiscale, prin reluarea fidelă a susținerilor din cuprinsul actelor atacate.
  • Eliminarea dreptului organelor fiscale de a mai emite raport de inspecție fiscală și decizie de impunere în cazul în care, cu ocazia inspecției fiscale, se constată că există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei impozabile. În acest caz, organele fiscale au obligația de a întocmi un proces verbal de sesizare a organelor penale, fără să mai emită raport de inspecție fiscală pentru sumele ce fac obiectul sesizării penale. Prevederi asemănătoare au fost introduse și pentru situația în care suspiciunea de săvârșire a unei infracțiuni se constată cu ocazia verificării situației fiscale personale a contribuabilului.

Modificările enunțate mai sus vor intra în vigoare după promulgarea legilor în discuție de către Președintele României și publicarea acestora în Monitorul Oficial.

 

*Această ePublicație este furnizată de Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA în scop exclusiv de informare și nu reprezintă asistență juridică sau o ofertă pentru acordarea de asistență juridică. Distribuirea acestui document nu dă naștere unei relații avocat-client. În cazul în care doriți să solicitați asistență juridică cu privire la oricare dintre aspectele analizate în acest document, vă rugăm să vă adresați persoanei obișnuite de contact în cadrul Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA la +40 31 405 7777.

This site is registered on wpml.org as a development site.